De la primul ei țipăt, mi-am propus să nu uit nimic, să păstrez în memorie frumusețea fiecărei clipe pe care aveam să o petrecem împreună.
Am făcut fotografii care să mă ajute să-mi amintesc, dar am realizat că nu e suficient. Și-atunci am hotărît să scriu, poate, într-o zi, îi va face plăcere să se descopere și astfel...
„Mă cheamăȘtefana, dar mama mă strigă Sabina!”
marți, 15 noiembrie 2011
Anatomia unor felii de pîine...
Dimineaţă, la micul dejun pregătit de tăticul ei, Sabina, încă ciufulită şi cu somn printre gene, întreabă:
- Ce mi-ai dat aici, doi rinichi?!
5 comentarii:
Aceste felii ar putea fi de faptsi niste lobi de liver...
...sau niste aripi de fluture...:) Cîtă vreme nu ne îngrădeşte nimeni imaginaţia, mîncăm ce vrem! :)
Ce-mi place ca am dat de voi . Asta pentru ca a-ti dat voi de mine.
Super chestia cu rinichii. :)))))
Mie, una, mi-ai făcut ziua! Mulţumesc şi ţinem aproape! :)
Genial! :)))
Trimiteți un comentariu