D’ale Sabinei

De la primul ei țipăt, mi-am propus să nu uit nimic, să păstrez în memorie frumusețea fiecărei clipe pe care aveam să o petrecem împreună.

Am făcut fotografii care să mă ajute să-mi amintesc, dar am realizat că nu e suficient. Și-atunci am hotărît să scriu, poate, într-o zi, îi va face plăcere să se descopere și astfel...

Mă cheamă Ștefana, dar mama mă strigă Sabina!”

vineri, 18 iunie 2010

Nu te-nțeleg

   De dimineață răsfoiesc poze mai vechi și mă uit la dvd-uri cu Sabina de cînd era doar un boț de om. La un moment dat am chemat-o să vadă și ea cît putea să urle.
- Mama, dar de ce nu strigai la mine?
- Pentru că erai prea micuță și nu mă înțelegeai!
 Își expune un zîmbet ghiduș: - Mama,  nu te înțeleg!
Bate șaua să priceapă iapa!:)

Două minute mai tîrziu, mă năucește cu de ce-urile: De ce plîngeam, de ce mîncam, de ce mă pupa tata, de ce....
La un moment dat, concentrată să schimb dvd-ul, la un ”de ce” am rabufnit cu un ton mai dur : Nu știu!!!!!
- Mama, nu te-nțeleg!

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...