De la primul ei țipăt, mi-am propus să nu uit nimic, să păstrez în memorie frumusețea fiecărei clipe pe care aveam să o petrecem împreună.
Am făcut fotografii care să mă ajute să-mi amintesc, dar am realizat că nu e suficient. Și-atunci am hotărît să scriu, poate, într-o zi, îi va face plăcere să se descopere și astfel...
„Mă cheamăȘtefana, dar mama mă strigă Sabina!”
miercuri, 21 aprilie 2010
La "frezărie"!
Sabina: Mama, îți intră părul în ochi! Trebuie să mergi la frezărie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu